La ședința plenară din 4 iulie curent, 56 de deputații au votat, în a doua lectură, pentru mai puțină transparență în utilizarea banilor publici. Procedurile ce vor fi aplicate pentru achizițiile publice în proiectele, unde cel puțin 50% din resurse financiare provin de la organizațiile și instituțiile financiare internaționale, vor fi decise de către părți, nefiind obligatorie respectarea Legii privind achizițiile publice.
În a doua lectură deputații au adoptat modificările la art. 3 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice. Astfel, la redacția existentă a fost adăugat alineatul 5/1 care prevede următoarele: „Prin derogare de la alin. (5) în cazul contractelor de achiziții publice sau concursurilor de soluții cofinanțate în cea mai mare parte de о organizație internaționala sau institute financiara internationala, parole convin asupra procedurilor de achiziții aplicabile.”
În condițiile în care art. 5 din Legea 131/2015 privind achizițiile publice deja stabilește o serie de excepții, când prevederile acestei legi nu se aplică. Unul dintre aceste cazuri sunt proiectele implementate conform procedurilor specifice ale unei organizații internaționale, care oferă granturi sau împrumuturi autorităților publice din Republica Moldova. Aici atribuim achizițiile realizate din împrumuturile contractate de la instituții financiare internaționale, cum ar fi BaM, BERD, BEI etc., care nu se realizează conform Legii 131/2015 privind achizițiile publice și care nu se publică în sistemul MTender, tot procesul fiind departe de ochii cetățenilor în beneficiul cărora se implementează aceste proiecte.
Noul proiect adoptat în Parlamentul Republicii Moldova, pe data de 4 iulie 2024, vine să lărgească marja de aplicabilitate a procedurilor instituțiilor financiare internaționale, chiar și în proiectele care nu sunt finanțate în totalitate din sursele financiare puse la dispoziție de aceste instituții financiare.
Cu alte cuvinte, dacă un proiect de infrastructură va fi executat în proporție de 49% din resurse bugetare și de 51% din surse puse la dispoziție de o instituție financiară internațională, părțile vor avea posibilitatea de a alege procedura după care se vor desfășura achizițiile publice. Astfel, cetățeanul nu va putea cunoaște cum s-au cheltuit nici măcar banii alocați de la bugetul de stat, nici de banii puși la dispoziție de instituțiile financiare internaționale, pentru că informațiile devin confidențiale pentru cetățeni și societatea civilă.
Presupunem că autoritățile publice vor fi tentate, în majoritatea cazurilor, să facă abstracție de legea achizițiilor publice, deoarece, aceasta presupune mai multă transparență și publicitate a procedurilor față de cetățeni, dar, și posibilitatea de contestare a documentației de atribuire și rezultatelor procedurii la ANSC, în cazul în care agenții economici interesați se vor simți lezați în drepturile prevăzute de legislație. Revendicarea acestor drepturi de către operatorii economici interesați și criticile aduse de societatea civilă în privința unor proceduri de achiziție dubioase sunt deseori calificate de autoritățile contractante vinovate de încălcări ca și „blocare a proiectelor”, deci, se încearcă evitarea aplicării legii.
Anume „blocajele generate de prevederile art. 3 din Legea 131/2015” este singurul motiv invocat de autorul proiectului, deputatul Victor Spînu. Paragraful de motivare a necesității conține două paragrafe scurte și nici un exemplu concret de „blocaje”, statistici sau argumente cu privire la modul în care noile prevederi vor contribui la implementarea mai bună a proiectelor finanțate din surse externe.
Chiar și Centrul Național Anticorupție a identificat anumite riscuri la proiectul votat ieri în Parlament. Potrivit avizului CNA, „Analiza normelor propuse, denotă unele deficiențe ce atribuie caracter ambiguu procedurii administrative de negociere („convenire”) a procedurilor aplicabile în cazul contractelor de achiziții publice/concursurilor de soluții cofinanțate de o organizație internațională/instituție financiară internațională și pot condiționa riscul admiterii incidentelor de integritate/riscurilor de corupție de către agenții publici responsabili de implementarea normei/persoanelor care au/susțin că au influență asupra acestora”.
Mai jos vedem tabelul cu factorii de risc și riscurile de corupție ale proiectului, așa cum au fost identificate de CNA:
Pe de altă parte, susținem că aplicarea procedurilor instituțiilor financiare în achizițiile publice realizate din surse externe nu garantează eficiența și implementarea cu succes a acestor proiecte. Drept dovezi în acest sens servesc Hotărârile Curții de Conturi. Hotărârea Curții de Conturi nr. 20 din 26 mai 2023 cu privire la Raportul auditului conformității asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2022 scoate la iveală capacitatea redusă de absorbție a resurselor financiare din credite externe, în unele cazuri, taxele de administrare a acestor credite depășind resursele efectiv decontarea, la mai mulți ani de la semnarea contractelor de credite. Curtea de Conturi a relatat despre 2 împrumuturi contractate de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) în anul 2017, în sumă totală de 160 milioane euro pentru implementarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România”, a căror termen limită de debursare expiră la finele anului 2023. Astfel, pentru împrumutul contractat de la BERD, în sumă de 80 milioane euro, nivelul de debursare constituie 1,81%, soldul nedebursat la 31 decembrie 2022, fiind de 78,55 milioane euro, pentru care au fost achitate comisioane de 2,7 milioane euro. Soldul nedebursat a fost anulat la data de 19 aprilie 2023. Concomitent, pentru împrumutul contractat de la BEI, în sumă totală tot de 80 milioane euro, nivelul de debursare este 0%. Prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 19 din 25 mai 2022 aflăm despre tergiversarea de mai mulți ani și utilizarea ineficientă a resurselor financiare în proiectul de construcție a Penitenciarului din Chișinău.
Acestea au fost proiecte de anvergură, blocate nu de prevederile și „birocrația” prevăzută de Legea achizițiilor publice, care nu a fost aplicată, ci de proasta planificare și gestionare a proiectelor, de managementul defectuos din instituțiile respective. Se pare că deputații încearcă să acopere acest management defectuos prin modificarea prevederilor legale, spre a le face mai permisive, fără a înlătura esența și cauza problemei.
Autor: Diaconu Olga