La data de 13.01.2016, a avut loc prezentarea primului raport de monitorizare a achizițiilor publice realizat de AGER și CIJM în cadrul Proiectului „Banii Publici sunt și Banii Mei!”.
În cadrul evenimentului, au fost prezentate rezultatele monitorizării achizițiilor publice pentru perioada iulie-noiembrie 2015, efectuate de 30 de autorităţi contractante din ţară. De asemenea au fost prezentate rezultatele investigațiilor jurnalistice realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu referire la achiziţiile publice.
Unele autorități contractante din țară aleg proceduri mai puțin transparente pentru organizarea achizițiilor publice sau divizează contractele, împărțindu-le în câteva cu valoare mai mică pentru a evita organizarea unei licitații. Totodată, mai multe contracte de achiziții sunt implementate necorespunzător, iar pentru abaterile admise nimeni nu este tras la răspundere. Acestea sunt concluziile de bază ale primului raport de monitorizare a achizițiilor publice, elaborat în cadrul proiectului “Banii Publici sunt și Banii Mei”, implementat de Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) și Centrul de Investigații Jurnalistice. Raportul a fost lansat miercuri, 13 ianuarie, în cadrul unui eveniment public, desfășurat la Chișinău.
Monitorizarea achizițiilor publice s-a desfășurat în lunile iulie-noiembrie 2015 și a inclus 30 de autorități contractante din țară, la nivel central, raional şi local. În această perioadă echipa de monitorizare a analizat circa 200 de contracte de achiziții.
Potrivit Olesei Stamate, președinta AGER, printre cele mai frecvente încălcări depistate de echipa de monitorizare se numără neplanificarea achizițiilor publice sau planificarea necorespunzătoare a acestora. Totodată, au fost înregistrate mai multe cazuri când dosarele de achiziții erau completate incorect sau erau păstrate în condiții inadecvate. La fel, au fost depistate mai multe carențe la formularea și descrierea sarcinii în invitația de participare la tender. În același timp, unele autorități contractante au aplicat în mod selectiv sau discriminatoriu criteriile de calificare pentru operatorii economici.
Olesea Stamate a mai menționat că prima etapă de monitorizare a achizițiilor publice s-a desfășurat destul de anevoios. “Câteva autorități dintre cele monitorizate la nivel local și majoritatea dintre cele de nivel central au refuzat să ofere acces organizațiilor implicate în proiect la datele din dosarele de achiziții. Fiecare a invocat motive diferite, intrerpetând în modul său prevederile legale”, a menționat experta.
Astfel, Agenția Relații Funciare și Cadastru nu a răspuns la scrisoarea prin care membrii echipei de monitorizare au solicitat accesul la informațiile despre achizițiile publice. Întreprinderea de Stat “Calea Ferată”, deşi a oferit tardiv un răspuns pozitiv, ulterior a refuzat accesul la dosarul solicitat, sub pretextul că acesta este unul problematic. Alte câteva instituţii, printre care Banca Națională a Moldovei și Cancelaria de Stat au refuzat să ofere acces la dosare, invocând secretul comercial sau confidențialitatea informațiilor, precum și faptul că legea nu îi obligă să asigure accesul la acest gen de informații.
Refuzuri de acces la informație s-au atestat și la nivel local unde consiliile raionale și alte autorități ale statului nu au oferit informații despre modul în care sunt cheltuiți banii publici.
La rândul său, Cornelia Cozonac, președinta CIJM a prezentat câteva investigații jurnalistice pe cazuri problematice, scheme de corupție, conflicte de interese și alte ilegalități depistate în procesul de achiziții publice. Una dintre anchetele realizate în ultima perioadă se referă la finanțarea partidelor politice prin intermediul achizițiilor publice. Astfel, reporterii CIJM au demonstrat că angajați ai firmelor, care au câștigat contracte mari cu statul în ultimii ani au finanțat campania electorală a partidelor politice în scrutinul local din iunie 2015, la fel ca și cea din alegerile parlamentare din noiembrie 2014. “Unele dintre aceste companii au obținut contracte chiar în toiul campaniei electorale”, a menționat Cornelia Cozonac.
Un alt material realizat de echipa CIJM se referă la un caz de încălcare a legislației cu privire la achizițiile publice de către autoritățile din Taraclia. Consiliul raional a decis să aloce un milion de lei pentru ca în toate școlile să fie instalate generatoare de căldură. În loc să organizeze o licitație la nivel de raion, consiliul a fragmentat suma, împărțind-o între toate școlile. Astfel, banii au fost cheltuiți în lipsa unei licitații, mijloacele financiare ajungând pe conturile a două firme din raion. Mai mult, unii directori de la Taraclia afirmă că școlile nici nu au nevoie de astfel de utilaje, mai ales că nimeni nu a calculat eficiența acestora și nu a demonstrat inofensivitatea pentru sănătatea elevilor.
Potrivit Corneliei Cozonac, materialele realizate de CIJM sunt preluate de un număr mare de instituții media la nivel local și național. În lunile următoare echipa Centrului de Investigații Jurnalistice va investiga și alte cazuri problematice legate de achizițiile publice urmând să publice mai multe materiale la acest subiect.
Proiectul “Banii Publici sunt şi Banii Mei!” este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de organizația internațională National Endowment for Democracy. În cadrul proiectului sunt monitorizate achiziţiile efectuate de 30 de autorități contractante din ţară, inclusiv 20 din afara Chişinăului. Totodată, un grup de jurnaliști realizează investigații jurnalistice pornind de la ilegalități depistate în procesul de achiziții publice.