Firma unui funcționar din Orhei a obținut, ani la rând, contracte grase pe bani publici, fiind favorizată la mai multe concursuri de achiziții. Fostul șef al Secției Economie a Consiliului Raional Orhei, Vladimir Gurduza, tot el și vicepreședinte al grupului de lucru pentru achiziții, a facilitat SA ”DCRR-Orhei”, companie pe care a fondat-o și care era administrată la acel moment de feciorul său, la obținerea, între anii 2011-2014, a mai multor contracte de achizție de la administrația publică locală. Când edilii raionului au început să ceară socoteală pentru încălcările admise în procesul de organizare a achizițiilor publice, funcționarul a demisionat.
Reparație cu probleme
Unul din proiectele derulate de SA ”DCRR-Orhei” și care s-a implementat cu abateri grave este reparația acoperișului gimnaziului din satul Puțintei, raionul Orhei. Banii pentru lucrări – peste 1 milion de lei au fost alocați din componenta raională pentru educație – un fond comun al școlilor, constituit din alocări de 3-5 % din bugetul fiecărei instituții de învățământ.
Neregulile au ieșit la iveală recent, în urma unui audit intern efectuat în decembrie 2015 printr-o dispoziție a primarului din Puțintei, Elena Soboleva. Rezultatele controlului au arătat o abatere în sumă de 160 mii lei de la volumele de reparație executate de SRL ”Rutcon-Paviment”, care, la rândul său, avea semnat un contract de subantrepriză cu firma feciorului lui Vladimir Gurduza. Despre aceste abateri a fost sesizată procuratura din Orhei. Într-o scrisoare comună, semnată de primar, directorului și contabilul-șef al școlii din Puțintei, procurorilor li se se solicită verificarea repetată a lucrărilor de reparație. Semnatarii scrisorii consideră că prejudiciul adus bugetului e cu mult mai mare, fapt care ar putea fi confirmat, cred ei, printr-o expertiză a materialelor utilizate, care ar fi de o calitate inferioară.
La licitația pentru reparația acoperișului gimnaziului Puțintei au participat (conform procesului verbal nr. 35 din 24 iunie 2013) 5 agenți economici. Câștigătoare a fost desemnată SRL ”Rutcon Paviment”, administrată de Alexandru Leontiev, care a propus o ofertă de 1.114.133 lei. Conform contractului, lucrările urmau să fie executate pe parcursul a 45 de zile și să se încheie până la începutul noului an de studii – adică la mijlocul lunii august.
Din motive necunoscute, la câteva săptămâni după ce a semnat contractul cu consiliul raional Orhei, SRL ”Rutcon Paviment” încheie un contract de subantrepriză cu S.A. ”DCRR – Orhei”, firma care urma să execute lucrările de reparație la gimnaziul Puțintei. Subantreprenorul era administrat la acel moment de feciorul lui Vladimir Gurduza. Acesta, în virtutea obligațiunilor de serviciu, se ocupa nemijlocit de întocmirea și organizarea documentelor de licitație și deținea date cu caracter confidențial.
Conform datelor din documentele oficiale, angajamentul asumat de SRL ”Rutcon-Paviment” de a efectua lucrările de reparație până la data de 9 august 2013, așa și nu a fost respectat. Firma, însă, nu a fost sancționată în niciun fel pentru încălcarea obligațiunilor contractuale.
Mai mult, la 21 august și 10 septembrie 2013 au fost încheiate două acorduri adiționale cu SRL ”Rutcon-Paviment” prin care suma contractului a fost majorată cu circa 227 mii lei, ce constituie 20, 39% din suma inițială. Motivul invocat de grupul de lucru pentru achiziții a consiliului raional Orhei ar fi necesitatea efectuării unor lucrări suplimentare, ”neprevăzute în caietul de sarcini”.
Acte de recepție pentru firma familie
În timp ce firma familiei executa lucrările, Vladimir Gurduza figura în documente ca reprezentant al beneficiarului, adică al Consiliului raional Orhei, fiind responsabil de supravegherea legalității și calității lucrărilor efectuate. Acest fapt este dovedit și de documentele pe care acesta le-a semnat. Interesant este și faptul că la 22 septembrie 2014 Gurduza semnează un act al Inspecției de Stat în Construcții în care se stipulează că lucrările la gimnaziul Puțintei au fost executate în lipsa certificatului de urbanism, documentației de proiect (plan general, arhitectură, rezistență) și autorizației de construcție.
În actul de constatare al primăriei Puțintei sunt indicate mai multe erori comise în construcție. ”Căpriorii sunt strâmbi și acoperișul nu are forma necesară”, ”Toate volumele de lucrări aferente au fost minimalizate” – se arată în document.
Administratorul SRL „Rutcon Paviment” Alexandru Leonte crede însă că autorii demersului la Procuratură vor să îl denigreze. ”Se fac niște jocuri politice și cineva caută să mă discrediteze. Dacă nu se vor potoli, îi voi acționa în judecată”, ne-a spus omul de afaceri. Leonte ne-a prezentat copia unui act de control al Inspecției de stat în Construcții din 22 septembrie 2014 ce confirmă că abateri la gimnaziul Puțintei de la normativele în vigoare nu s-au stabilit. Documentul e confirmat de Vladimir Gurduza.
Contracte de milioane
Vladimir Gurduza a fost numit în funcția de șef al Secției Economie a consiliului raional Orhei în anul 2011 la propunerea ex-președintelui raionului, Ion Ștefârță. Unii dintre consilieri s-au opus votării candidaturii lui Gurduza, pe motiv, că la acel moment, Gurduza era și director executiv al SA ”DCRR-Orhei”. După cum era de așteptat, imediat după numirea sa în funcție firma și-a găsit și ”de lucru” – a început niște lucrări de reparație în subsolul clădirii consiliului raional Orhei. Inițial, suma contractului era de circa 397 mii lei, ulterior, fiind alocați suplimentar din buget încă 114 mii lei. Banii au fost alocați la propunerea lui Ion Ștefârță, care a motivat că de acum înainte consiliul ”va avea o sală festivă și va dispărea mucegaiul”. La doar un an de zile de la semnarea actului de recepție sala festivă a fost închisă din nou tot din cauza mucegaiului. Un an mai târziu, în 2012, Gurduza a fost impus de consilieri să își dea demisia din funcția de administrator al SA ”DCRR – Orhei”. Firma a rămas însă tot în familie, fiind administrată în continuare de feciorul funcționarului.
În perioada 2011-2014 SA ”DCRR-Orhei” a câștigat numeroase licitații organizate de CR Orhei. Una din ele este reparația capitală a Casei de Cultură din satul Mârzești, proiect care valorează peste 266 mii lei. Ulterior, suma a fost suplimentată prin acord adițional cu peste 65 mii lei. (De remarcat că pe parcursul a ultimilor 4 ani doar două firme care au avut proiecte în raionul Orhei au beneficiat de acorduri adiționale). Chiar dacă de la finalizarea lucrărilor a trecut puțin timp, problemele au început deja să apară. Astfel, la intrarea în căminul cultural observi o fisură mare, ce-ți creează impresia că peretele avariat e gata să se prăbușească. Ion Platon, arhitectul-șef al raionului Orhei, spune că instalațiile de evacuare a apei de pe acoperiș au fost montate cu abateri tehnologice. ”Astfel, apele nimeresc direct sub peretele în cauză. Acesta, după toate probabilitățile, cauzează fisuri”, susține specialistul.
Demisia
Când documentam această investigație am aflat că Vladimir Gurduza a demisionat. Unii consilieri spun că aceasta s-a făcut în legătură cu schimbarea conducerii raionului, alții spun că vor cere pe viitor investigarea tuturor fraudelor admise în procedurile de achiziții publice în perioada când Gurduza se afla în funcție. Solicitări de felul acesta au fost și în trecut, dar au rămas nesoluționate. Astfel, la una din ședințele CR Orhei din anul precedent, consilierul Oleg Vasilcan a insistat să fie prezentată o dare de seamă despre „câți bani s-au furat din bugetul raional în ultimii 4 ani”. Cererea consilierului, însă, a rămas fără răspuns.
La rândul său, Vladimir Gurduza are o explicație pentru toate acuzațiile care i se aduc. ”La școala din Puțintei am efectuat chiar un volum mai mare de lucrări și nu înțeleg dacă actul e semnat de inspectorii în construcție sau de alți specialiști… Da, am semnat și eu din partea beneficiarului, dar semnătura mea nu conta nimic. Despre crăpătura de la căminul cultural din Mârzești prima dată aud. E greu de spus de ce a apărut fisura, dacă zideam noi peretele, avem responsabilitate”, afirmă Gurduza.
Referitor la demisie, fostul funcționar motivează că la 10 decembrie 2015 a împlinit vârsta de 65 de ani, iar conducerea raionului nu i-a propus să rămână. De asemenea a mai remarcat că ”umblă” cu un „Mercedes”, cumpărat cu mulți ani în urmă. În declarația pe venit din anul 2013 Vladimir Gurduza a arătat că deține 60,5 la sută din acțiuni în SA ”DCRR – Orhei”, specializată în construcții. Împreună cu soția, acesta a avut în anul respectiv un venit anual de circa 80 de mii de lei. Familia deține două imobile și un automobil Mercedes E 200.
Expert anticorupție: ”Era obligat să se abțină de la procesul decizional”
Aparatele autorităţilor administraţiei publice locale fac parte din autorităţile care cad sub incidenţa Legii nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, astfel angajaţii acestora cad sub incidenţa Legii nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese. ”În aceste condiții, şeful secţiei economice a CR Orhei a avut obligaţia, în condiţiile legii, să se abţină de la participarea la procesul decizional, care, în final, l-a vizat sau ar fi putut să-l vizeze pe feciorul său. Tocmai este cazul când semnătura contează”, susține Mariana Kalughin, expert anticorupție.
Întrebată ce riscă funcționarul Mariana Kalughin a menționat că acesta ar putea fi pasibil de răspundere contravenţională pentru nedeclararea conflictului de interese, dar şi pentru abuz.
”Actele semnate în situaţii de conflict de interese sunt viciate. Or, în condiţiile art. 12 din Legea cu privire la conflictul de interese, astfel de acte se lovesc de nulitate. Potrivit legii, după eventuala constatare a conflictului de interese, Comisia Naţională de Integritate este abilitată să sesizeze instanţa de judecată pentru constatarea nulităţii”, a mai spus Mariana Kalughin. Potrivit ei, sesizarea se depune din oficiu sau la cererea persoanei care se consideră lezată în drepturi ca urmare a unui conflict de interese. Aceasta prevedere este valabilă şi în cazul în care semnatarul nu mai deţine funcţia respectivă.
”La general, achiziţiile publice constituie unul din cele mai coruptibile domenii, iar fenomenul corupţiei în achiziţii deseori este dificil de combătut tocmai pentru motivul că persoanele care cunosc despre nereguli nu sesizează organele de urmărire penală sau fac acest lucru prea târziu. Evident, procuratura raionului Orhei este cea care, în final, va trebui să se expună asupra tuturor subtilităţilor cazului. Or, toate vor trebui să fie examinate în cadrul unei eventuale urmăriri penale pe caz”, a mai spus Mariana Kalughin.
5 milioane de lei – pentru lichidarea consecințelor reparațiilor de calitate proastă
Cazul de la Puțintei și cel de la Mârzești nu sunt singurele în care au fost admise încălcări serioase. Noul președinte al raionului Orhei, Tudor Golub susține că e la curent cu problemele apărute și că a dispus crearea unei comisii care să evalueze metru cu metru volumul și calitatea lucrărilor de reparație efectuate în instituția de învățământ și în casa de cultură.
La aprobarea bugetului raional pentru anul curent mai mulți aleși locali au insistat să fie alocate mijloace financiare pentru efectuarea unor audite independente la clădirile reparate sau construite pe bani publici în perioada 2011-2014.
Conform deciziilor Consiliului Raional Orhei în ultimii 10 ani, pentru lichidarea consecințelor reparațiilor de calitate joasă din bugetul raionului au fost alocate peste 5 milioane de lei.
În opinia Elenei Soboleva, toate relele se trag de la faptul că fosta conducere a raionului Orhei i-a privat pe primari de dreptul de a organiza achiziții, în special, în domeniul reparațiilor și construcțiilor obiectelor de menire social-culturală. Ca să își justifice acțiunile, fostul președinte de raion, Ion Ștefârță, a motivat în cadrul unei ședințe a consiliului raional Orhei, că achizițiile trebuie efectuate doar de administrația publică de nivelul doi, asta pentru „a nu-i purta pe primari pe drumuri”. Propunerea a fost susținută de consilierii PLDM, PCRM și PSD. Ca să își documenteze decizia, Ion Ștefârță a emis o dispoziție în acest sens, datată cu 28 februarie 2012.
Vasile Roman
Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.