Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă

Reparație fără sfârșit timp de 15 ani la două grădinițe din raionul Criuleni

Stamate Olesea | Lun, 04/25/2016 - 12:13

De mai bine de 15 ani în satul Cruglic, Criuleni, se reconstruiesc în paralel două grădinițe. Autoritățile nu știu când vor fi  terminate lucrările și nici câți bani au fost investiți până acum în cele două construcții. Între timp, micuții din sat se înghesuie într-o clădire adaptată, de unde lipsesc condițiile elementare pentru  instruire.  

Formal, la Cruglic există trei grădinițe. Dintre acestea doar una funcționează, în fosta casă a președintelui de colhoz. Alte două clădiri –fosta grădiniță a satului și  o anexă a școlii, cu o capacitate de 75 de locuri fiecare, sunt în reparații de mai mulți ani, pentru renovarea lor pompându-se constant sume de ordinul milioanelor de lei.

Ion Grecu, primar la Cruglic între anii 1987 –  2007,  susține că autoritățile au greșit atunci când au decis să investească în paralel în două clădiri. ”Nu trebuiau alocați bani pentru reparaţia vechii grădiniţe, trebuia să se investească în anexă, să fie terminat acest lucru, după care - şi în alte clădiri, dacă e nevoie”, afirmă Ion Grecu. Anexa la  școala din sat – o construcție impunătoare - a  fost edificată la începutul anilor 90, când instituția găzduia peste 600 de copii, și are două blocuri A şi B. Anexa A, cu subsol şi trei etaje, urma să fie spaţiu de studii pentru 12 clase, iar anexa B – sală de sport şi de festivităţi.

Ion Grecu spune că la momentul când a fost elaborat proiectul, această  investiție era pe deplin justificată, deoarece multe clase funcţionau în spaţii adaptate din fostele vestiare şi holuri. ”Ne-am propus să construim o anexă la şcoală, ca să putem oferi copiilor condiții mai bune. Fiind într-o deplasare peste hotare, în Cehia, văzusem cum funcţionează o şcoală-grădiniţă, am vrut să facem acelaşi lucru în Cruglic. Am reproiectat primul etaj al anexei în grădiniţă, iar în celelalte două nivele urmau să fie săli de clasă. În primii ani, sursele alocate erau valorificate pe deplin, făcându-se lucrări costisitoare”, susține Ion Grecu. 

Lucrurile însă nu au fost duse până la capăt și anexele au stat conservate mulți ani la rând. La începutul anilor 2000, când grădiniţa veche nu a mai putut funcţiona, autorităţile locale au decis să reproiecteze primul etaj din anexa A în trei grupe de grădiniţă, ca să acopere necesarul de locuri pentru preșcolari.

Responsabilii se învinuiesc reciproc

Ion Grecu afirmă că după expirarea mandatului său în anul 2007, conducerea ulterioară a primăriei a ratat alocări în valoare de peste 2,5 mln de lei pentru grădiniță, banii fiind redistrubuiți în alte scopuri.

La rândul său, Svetlana Cucu, primar în sat între anii 2008-2015, a spus că investițiile nu au fost ratate. Ea afirmă că în unul din anii electorali întreprinderea „Crioconstrucţia”, care a realizat cele mai multe lucrări la anexe, ar fi primit 1 mln 600 mii lei pentru continuarea lucrărilor, dar consiliul raional i-a retras 800 de mii de lei, motivând că întreprinderea nu va putea utiliza într-un singur an acele surse financiare. Întrebată de ce a fost nevoie să se investească surse în două grădiniţe a câte 75 de locuri, şi nu s-a investit doar în Anexa A, în 2 etaje, de exemplu, Svetlana Cucu a dat vina pe predecesorul său.  „Dacă dl Grecu reproiecta în 2007 nu un etaj, ci două, din anexa A din şcoală în grădiniţă, nu mai era nevoie să fie investiţi bani şi în aşa numita „grădiniţă de bază”. Pentru finalizarea celor trei grupe din anexa A, în 2014, au fost alocaţi bani din bugetul raional (550 de mii de lei), iar restul sumei - din bugetul primăriei.

Svetlana Cucu  dă asigurări că au rămas foarte puţine lucrări de efectuat –  conectarea blocului la apeductul sătesc și stabilirea modalității de pregătire a bucatelor și pentru grădiniță la cantina liceului. După ce aceste lucruri  vor fi puse la punct, ar urma să fie verificată funcționarea sistemului de încălzire.

Au plecat fără să finalizeze lucrările

Actualul primar al satului, Gheorghe Druță, ne demonstrează că așa-numita anexă este aproape gata. Mai sunt de efectuat unele lucrări de finisare, cum ar fi montarea mânerelor la uşi, dotarea bucătăriilor din grupe, conectarea sistemului de iluminare separat de cel al şcolii, amenajarea terenului de joacă şi  pavilioanelor, conectarea la apeduct. Grădiniţa a primit în 2014 şi mobilierul necesar, paturi şi saltele pentru 90 de copii, o parte din care stau în încăperile în proces de amenajare, altă parte fiind depozitată în casa de cultură. Dotarea a fost condiționată de faptul că instituția va începe să funcționeze la scurt timp, ceea ce nu s-a mai întâmplat.

Ultimul contract pentru lucrări de construcție-montaj la acest edificiu a fost încheiat de primăria Cruglic la 11 iulie 2014. Valoarea proiectului se ridică la 767 703  lei, iar firma care urma să facă lucrările - Odoregal Grup SRL, a fost selectată dintr-un număr de patru participanți pentru că a propus cel mai mic preț. Potrivit contractului semnat inițial, firma se angaja să execute toate lucrările în decurs de 3 luni, astfel încât exista speranța că din octombrie-noiembrie 2014 grădinița să își poată începe activitatea. Chiar dacă fima nu și-a onorat angajamentele, la 31 decembrie 2014 a fost semnat un contract adițional prin care termenul de efectuare și finalizare a lucrărilor a fost extins până la 30 mai 2015. La aproape 9 luni de la termenul-limită a contractului, lucrările încă nu au fost finalizate.

 Primarul Gheorghe Druță spune că până acum firmei i-au fost achitați 530 mii de lei, adică în jur de 80 la sută din valoarea inițială a contractului.

”Ei s-au angajat să facă restul lucrărilor. Au motivat că nu au surse financare, că trebuie să primească banii de la alte obiecte la care au lucrat. Ne-au promis că de îndată ce obțin achitările, vin și termină lucrările care au rămas”, afirmă primarul. Edilul speră ca firma să își onoreze obligațiile și din toamnă grădinița să poată funcționa. Potrivit lui, semnarea unui nou contract ar însemna tărăgănarea cu cel puțin șase luni a dării în exploatare a construcției.

Solicitat de Centrul de Investigații Jurnalistice, Ion Bucur, vicedirector Odoregal grup, a motivat că lucrările au fost stopate din cauza stării sale de sănătate, dar a dat asigurări că acestea vor fi finalizate în cel mai scurt timp. ”Chiar azi am vorbit cu primarul. Vreo jumătate de an am fost bolnav. Practic nimic nu mai avem de făcut – au rămas pavilioanele și niște mărunțișuri – unde niște lacăte, unde altceva. Practic lucrul acolo este terminat, adică e păcat să spunem că obiectul e lăsat și nu-i făcut. Lucrul de bază e terminat.  Noi ne onorăm obligațiile până la urmă”, ne-a asigurat Ion Bucur. 

Nimeni nu știe cât s-a investit

Actualul primar din Cruglic, ales în iunie 2015, nu ştie unde poate găsi date referitoare la suma totală a investițiilor făcute de-a lungul anilor în cele două clădiri. Într-o hotărâre a Curții de Conturi se arată, însă, că în anul 2010 pentru acest obiectiv au fost prevăzute alocații în sumă de 1,6 mln lei, dar s-au finanțat doar jumătate din aceste cheltuieli. Auditorii curții au constatat atunci că nici administrația raională și nici cea locală nu dispuneau de un studiu de fezabilitate privind mijloacele necesare finalizării acestui obiectiv. În raport se mai arată că documentația de proiect a fost modificată de mai multe ori, ultima actualizare fiind făcută în anul 2007. Atunci valoarea de deviz era de 13,7 mln lei.

Auditorii au mai menționat că până în anul 2002, cheltuielile suportate erau trecute în fiecare an la majorarea valorii de bilanț a școlii, ulterior fiind acumulate la contul bilanțier „Cheltuieli bugetare pentru investiții capitale”.  La sfârșitul anului 2010, acestea constituiau peste 5, 1 milioane lei.

Tărăgănarea lucrărilor a creat și probleme de alt gen, cum ar fi imposibilitatea exploatării unei cazangerii comune pentru școală și viitoarea grădiniță. Asta deoarece, între timp, cele două instituții au revenit în gestiunea a două autorităţi diferite - Consiliul Raional și primăria. Fiecare are propriul buget pentru întreţinere şi nu este clar, spune primarul, cum vor împărţi acestea cheltuielile pentru căldură: „Liceul lucrează până la amiază şi ei au stabilit un regim de încălzire care le convine: la patru dimineaţa o pornesc mai tare, ca la 11.00 ziua să micşoreze focul şi doar să menţină o anumită temperatură. Grădiniţa are nevoie de căldură pe tot parcursul zilei”, ne spune primarul.

La a doua clădire mai sunt necesari cel puțin 2 milioane de lei

La numai cinci minute distanță de anexa școlii se află „grădiniţa de bază”, în care în anul 2014 au fost investite surse din bugetul de stat. „Acolo s-au valorificat 1 mln 900 mii lei, mai trebuie vreo două milioane, ca să o dăm în folosinţă, dar preţurile în devizul de cheltuieli sunt vechi, acum toţi antreprenorii cer revizuirea contractelor şi preţurilor”, spune primarul. Pe clădire a fost pus în anul 2008 acoperiş nou. Acum pereţii sunt termoizolați din exterior, urmează lucrările de amenajare a terenului, dar bani pentru asta încă nu au fost alocaţi. Dacă pe parcursul anului 2016 nu vor fi făcute noi alocări, clădirea va fi conservată din nou, ne spune primarul Gheorghe Druță.

Svetlana Cucu afirmă că pentru grădiniţa de bază s-au alocat bani de la bugetul de stat. Valoarea proiectului este de 4 mln 400 mii lei, sumă care acoperă reconstrucția totală și dotarea cu utilaj. Ea mai spune că primii bani pentru reparaţie au ajuns târziu pe contul primăriei - în octombrie 2014, în urma rectificării bugetului de stat. ”Firma care a câștigat concursul la licitaţia din septembrie 2014  a fost Polistil SRL. Ni s-a părut o firmă foarte serioasă, au lucrat intens ca să-și onoreze obligaţiile contractuale în scurt timp. Acum, ca să fie terminată această grădiniţă, în care să fie incluşi copii cu vârsta 3-5 ani, e nevoie ca autoritatea publică să trimită scrisori şi cereri la Guvern, pentru a fi alocați restul banilor - 2,4 mln lei”, a spus Svetlana Cucu.

Condiții de grădiniță - mai puțin de un metru pătrat la un copil

În timp ce statul nu mai termină de construit cele două clădiri la Cruglic, mai multe generații de copii au crescut fără să aibă condiții adecvate la grădiniță. De 15 ani copiii merg la așa-numita grădiniță din casa colhozului.

În total în sat sunt 203 copii, dintre care 160 trebuie să fie încadraţi într-o grădiniță. ”Acum merg doar preşcolarii, de 5-7 ani, care trebuie pregătiţi de şcoală”, declară directoarea Tamara Verdeș. 

Clădirea grădiniței se află chiar în centru satului și nimic din înfățișarea ei nu vorbește despre faptul că aici este o instituție pentru copii. Garajul – o încăpere de cel mult 12 metri patrați servește drept vestiar, spălătorie și baie. Tot aici stau atârnate de perete trei lavoare improvizate – câte unul pentru fiecare grupă. Copiii sunt nevoiți să-și aștepte rândul minute în șir, în timp ce angajații se țin de cărat apă dintr-o altă încăpere. Pe niște rafturi din aceeași încăpere este depozitată vesela din care copiii mănâncă. 

Directoarea ne-a făcut o excursie prin grădiniță. Sălile de studii se află la etajul II și sunt atât de mici, încât pare imposibil ca în ele să încapă un număr atât de mare de copii. Mesele stau înghesuite una lângă alta, iar atunci când micuții stau așezați la mese, educatorul nu poate trece printre rânduri. Tot aici copiii iau masa și se joacă.

”Aici e grupa mare -  28 de copii într-un spațiu de 18 metri pătrați. Nici un metru nu revine unui copil, iar noi trebuie să avem patru metri, conform normativelor”, spune Tamara Verdeș.  

Puținele distracții se rezumă la câteva jocuri de logică. Pentru activități fizice pur și simplu nu există spațiu. Clădirea nu are condiţii pentru sală de sport, cantină sau dormitoare. Copiii se află la grădiniță până la ora 13.00, după care cineva din familie trebuie să-i ia acasă.

În sala de alături, și mai mică, ne-a întâmpinat educatoarea Elizaveta Trocin. „Uneori mi-e milă de ei, că nu avem timp după prânz să le citim câte o poveste, că părinţii nu întotdeauna reuşesc acasă să le acorde mai multă atenţie. Matineele le organizăm la casa de cultură sau la liceu, că sunt aproape, sau afară, dacă permite timpul. Vara grădiniţa nu activează, pentru că nu permit condiţiile sanitare. Unii discipoli care au fost educaţi în grădiniţa adaptată deja s-au căsătorit”, constată  educatoarea.

La rândul său, directoarea afirmă că s-a ajuns la această situație din cauză că de multe ori, finanțarea proiectelor costisitoare se face pe criterii politice. „Marele nostru nenoroc a fost că dacă la primăria noastră erau „albaştrii”, la raion erau „roşii”. Când la noi erau „roşii”, la raion erau „verzi”. Dar ce are una cu alta, când este vorba de copii?”, se întreabă Tamara Verdeș. 

Angajații instituției  și părinții trăiesc cu speranța că în curând va fi deschisă cel puțin una din cele două instituții aflate în reparație de mai mulți ani.

 „Am trei fii, toţi trei s-au stabilit în sat, aici sunt familiile lor. Drept că băeţii se duc să lucreze în Rusia, dar nevestele cresc acasă copiii. Nepoţii mei tot au nevoie de grădiniţa aceasta”, ne-a spus paznicul instituţiei. O angajată a oficiului poştal din sat ne-a mărturisit, de asemenea, că îşi duce fiul de patru ani la grădinița din satul vecin, Izbişte, iar câţiva părinţi, care fac naveta la Criuleni la serviciu, şi-au înscris copiii în grădiniţele de acolo (10 km distanţă).

Expert: ”Investițiile inutile și costisitoare ar putea fi evitate dacă autoritățile ar planifica din timp achizițiile publice”

Olesea Stamate, președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) susține că investițiile costisitoare și ineficiente pot fi evitate printr-o planificare  adecvată. "Investigația în cauză ne demonstrează cât de importantă este planificarea achizițiilor publice. Cu regret  această etapă  este ignorată de majoritatea dintre autoritățile contractante”, susține Olesea Stamate.

Potrivit  expertei,  planificarea nu trebuie să se rezume la trecerea în revistă a achizițiilor ce se preconizează în următorul an, ci trebuie luate în calcul planurile de dezvoltare a localității. ”În cazul în care acest plan lipsește, el trebuie elaborat, evident, într-un mod participativ, consultându-se cetățenii. Astfel vor fi evitate investițiile costisitoare dar inutile, și economisiți milioane de lei care pot fi utilizați eficient în alte scopuri”, a menționat  Olesea Stamate.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.