Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă

Fost primar din Peticeni, cu brutărie pe seama copiilor de grădiniţă

Stamate Olesea | Mie, 03/09/2016 - 15:33

Un grup de locuitori din  Peticeni, Călăraşi, se zbate, de mai bine de un deceniu, să întoarcă grădiniţei  blocul alimentar, despre care spun că a fost înstrăinat în mod abuziv. Tranzacția s-a făcut cu permisiunea fostului primar, iar clădirea a ajuns în proprietatea soției acestuia. Cazul a fost semnalat de săteni pe Harta Corupţiei a portalului Anticoruptie.md.

În ianuarie 2004, Consiliul local al satului Peticeni, Călăraşi (fostul judeţ Ungheni) emite o decizie de pe urma căreia blocul alimentar al grădiniţei din sat este scos din proprietatea statului şi vândut la licitaţie prin negocieri directe. Clădirea de aproape 230 de metri pătraţi este cumpărată de către  Hegemon Grup SRL.

 Firma, fondată cu jumătate de an mai devreme, fusese unicul ofertant de la licitaţie şi, după cumpărare, a deschis în fostul bloc al grădiniței o mini-brutărie. Contractul, întocmit la 3 februarie 2004, este încheiat între Tatiana Ciobanu, şi soțul acesteia, Iurie Ciobanu,  care pe atunci era primar în sat. Peste două luni, proprietarii firmei cumpără şi terenul de 32 de ari pe care se află construcţia. La scurt timp după aceasta, este pusă de roate afacerea cu pâine caldă.   

Faptul a nemulţumit mai mulţi locuitori ai satului. Nicolae Mardari (72 de ani), fost medic veterinar, povesteşte că grădiniţa şi-a încetat activitatea în anii ‘90, din lipsă de bani, dar şi de spirit gospodăresc. “S-a redus tot personalul, multe lucruri au dispărut de pe teritoriu, s-au furat inclusiv ferestrele şi uşile. Ciobanu, când a devenit primar, şi-a dat cuvântul că va face grădiniţa, dar în loc să păzească ce a mai rămas şi s-o repare, a acaparat blocul alimentar, în baza unor documente ilegale”, spune pensionarul.  

Iniţial, în aprilie 2005, procuratura raionului Călăraşi împreună cu Oficiul Teritorial Ungheni al Aparatului Guvernului au înaintat o sesizare primăriei Peticeni, prin care au cerut anularea deciziei Consiliului local, motivând că ar fi ilegală şi că astfel s-au admis încălcări la înstrăinarea patrimoniului de stat. În document se menționează, între altele, că au fost încălcate prevederile Legii învăţământului (în vigoare la acel moment) care interzicea înstrăinarea edificiilor ce aparţineau instituţiilor de învăţământ în alte scopuri decât pentru instruire şi educaţie. Consiliul a respins sesizarea şi a fost acționat în judecată. Deşi Judecătoria Călăraşi a admis acţiunea şi a anulat decizia consilierilor, Hegemon Grup SRL a câştigat cazul la Curtea de Apel, pe 13 septembrie 2006.

Decizie luată în baza unei expertize nevalabile

Curios este faptul că, în cadrul judecării cazului, Consiliul sătesc Peticeni a solicitat Institutului de cercetări ştiinţifice în construcţii “Incercom” să evalueze starea blocului. Într-un raport de expertiză din martie 2006, semnat de Anatolie Achimov, se concluzionează că grădiniţa este avariată şi trebuie demolată. În baza acestui document, primarul Iurie Ciobanu expediază o scrisoare către Direcţia generală învăţământ, tineret şi sport Călăraşi în care informează că nu poate da în exploatare două grupe de grădiniţă, aşa cum îşi asumase să facă până la 1 septembrie 2006. Totodată, acesta cere ajutor financiar pentru construirea unei noi grădiniţe în sat.

În 2012, la insistenţa sătenilor supăraţi pe fostul primar, viceministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor Anatolie Zolotcov ordonă o expertizare repetată a edificiului, în urma căreia se concluzionează că, de fapt, clădirea este într-o stare satisfăcătoare, iar exploatarea ei nu prezintă pericole pentru securitatea copiilor. Totodată, viceministrul îl informează pe Nicolae Mardari, printr-un răspuns oficial, că expertiza din anul 2006 nu a fost înregistrată niciodată la Serviciul de Stat pentru Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor şi, drept urmare, este nevalabilă.     

“Nu ştiu cum s-a făcut, dar judecătorii de la Curtea de Apel au respins hotărârea Judecătoriei Călăraşi, luând decizia în baza acestui document ilegal, fără valoare. Nu-mi închipui cum este posibil aşa ceva”, se arată indignat Nicolae Mardari.

Chiar dacă bărbatul,  de rând cu alţi zeci de săteni, au insistat de nenumărate ori la autorităţi, Comisariatul general al poliţiei Chişinău a emis mai multe încheieri (ultima datând din 2013), unde susţine că “prevederile concluziei expertului Achimov nu aveau un caracter obligatoriu, ci unul de recomandare şi ele nu pot fi folosite ca probă în instanţa de judecată”. Prin urmare, abateri nu au fost identificate.  

De menționat că toate petiţiile  sau sesizările expediate de săteni către procuratura raionului Călăraşi, Procuratura Generală, CNA etc. au fost respinse, fie din motivul că “lipsesc indicii unei infracţiuni” (cu referire la veridicitatea raportului eliberat de către Achimov), fie făcând referire la hotărârea irevocabilă a instanţei de judecată (în ceea ce priveşte înstrăinarea blocului).

Maşină de spălat şi chifle pe gratis în schimbul blocului vândut

Grădiniţa din  Peticeni a stat în paragină timp de 15 ani. Uşile acesteia s-au redeschis pentru cei mici în 2011, după mai multe lucrări de reparaţie din banii statului. Însă, fără blocul alimentar. “Bucătăria, spălătoria şi depozitul au fost introduse în blocul central, contra normelor sanitare. Coridorul care lega cele două clădiri a fost demolat. Oamenii se tem să vorbească pentru că suntem un sat mic, toţi se cunosc, Ciobanu îi întâlneşte pe drum şi îi intimidează. Eu nu sunt împotrivă, nu sunt invidios, şi o brutărie este necesară în sat, dar toate trebuie făcute corect, la locul lor”, susţine Nicolae Mardari, în timp ce arată la gardul care desparte acum cele două clădiri.

Într-un raport financiar al Direcţiei teritoriale inspectare financiară Ungheni, efectuat pentru anii 2010-2011, s-a stabilit că multe din lucrări – instalaţii sanitare, termice, electrice, acoperirea duşumelei, precum şi furnizarea mai multor obiecte din lemn, inclusiv uşi sau ferestre - s-au efectuat în lipsa contractelor, aşa cum prevede obligatoriu Legea privind achiziţiile publice. Documentele au apărut abia după ce grădiniţa a fost dată în exploatare, iar suma acestora depăşeşte 1,2 milioane lei.

Totuşi, astăzi la grădiniţă merg 72 de copii. Nicolae Mardari afirmă că din cauza spațiului mic nu toți micuții au un loc la grădiniță, fapt infirmat de Natalia Gusatinschi, directoarea instituției. “Vin toţi!”, exclamă ea în timp ce ne conduce prin sălile spaţioase şi bine iluminate.

Directoarea se bucură că proprietarii brutăriei au cumpărat o maşină de spălat pentru instituţie, în 2011, şi de atunci, în fiecare zi de luni şi vineri, oferă câte 70 de chifle gratis pentru copii. “Mai mult, întreţinerea unui bloc suplimentar ne-ar creşte cheltuielile şi ar fi foarte greu de menţinut. Şi aşa avem buget limitat şi salarii mici. Dădaca se plânge cât de greu îi este să se ridice vasele cu mâncare până la grupele de sus, de patru ori pe zi.  Cum ar fi fost ca ea să le care din blocul din deal, pentru salariul de 1.000 de lei?”, argumentează Natalia Gusatinschi.

Ea susţine că bugetul anual de peste un milion de lei este suficient pentru ca instituția să  existe, deşi şi-ar dori să paveze ograda din jurul clădirii. “E compact, confortabil, cald iarna, amenajat conform tuturor normelor sanitare. Şi părinţii sunt mulţumiţi”, spune ea ferm. 

rutăria - cel mai mare business din sat

Între timp, soţia fostului primar, directoarea brutăriei, a dezvoltat o afacere locală înfloritoare. Potrivit datelor Agenţiei de Achiziţii Publice, în anii 2013-2015, Hegemon Grup SRL a câştigat contracte de achiziţii în valoare de peste jumătate de milion de lei  pentru furnizarea de produse alimentare la mai multe primării şi şcoli din raionul Călăraşi, precum şi la spitalul raional.

Totodată, firma furnizează produse de panificaţie şi la Străşeni, Ungheni sau Nisporeni. În 2012, compania declara un venit din vânzări de aproape şapte milioane de lei. De-a lungul anilor, clădirea cu pricina, dar şi terenul, au fost puse în gaj de nenumărate ori şi continuă să fie obiecte ale unor contracte ipotecare.  

Pe de altă parte, acelaşi raport financiar pentru anii 2010-2011 constată că primăria Peticeni a cumpărat produse de panificaţie de la Hegemon Grup SRL în lipsa unui contract de achiziţii, “de la societatea al cărui fondator era ex-primarul Iurie Ciobanu”. În document se mai arată că  primăria Peticeni a admis şi alte încălcări ale procedurii de achiziţii în ceea ce ţine de alţi agenţi economici.

Şefa întreprinderii: “M-am săturat de atâtea controale”

Directoarea firmei, Tatiana Ciobanu, susţine că nu a existat niciun conflict de interese atunci când a cumpărat un bun al statului cu implicarea directă a soțului ei. “Eu, ca o persoană de bună-credinţă, am depus o cerere la Consiliul sătesc. Acesta a analizat-o, a acceptat-o. Nu am cumpărat clădirea de la primărie, dar de la licitaţie, de la Agenţia Teritorială pentru privatizare Ungheni. Primarul nu are nicio treabă, nu el a vândut clădirea. Avem decizii luate la toate instanţele, procuratură, CNA, Ministerul Afacerilor Interne. M-am săturat de atâtea controale!”, ne-a spus femeia.

Ea mai crede că dacă s-ar fi făcut falsificări sau alte încălcări, demult ar fi fost găsită vinovată. “Am pornit această afacere cu intenţii bune, am creat locuri de muncă, am oferit ajutor grădiniţei şi continuăm să le furnizăm chifle”, explică Tatiana Ciobanu.

Totuşi, după mulţi ani, sătenii insistă ca proprietarii să elibereze clădirea ce aparţine grădiniţei. Ei mai cer anularea contractului de vânzare-cumpărare şi  atestarea nevalabilităţii încheierii tehnice semnate de Achimov. “Nu pot suporta ilegalităţile! M-am plâns la CNA, la Procuratura Generală, la Preşedinţie şi nimic. E adevărat, am primit câteva răspunsuri, dar ei toţi se bazează pe acea hotărâre a Curţii de Apel care l-a repus în drepturi pe primar şi din care reiese că totul este legal. Grădiniţa e făcută din banii noştri, a părinţilor noştri şi ea trebuie păstrată, nu trebuie furat de la copii”, spune Nicolae Mardari.

Actualul primar: “Nu e greşeala lui Ciobanu, dar a consilierilor”

Actualul primar, Sergiu Şpac, mărturiseşte că pe atunci când blocul grădiniţei a fost vândut, el a fost unul dintre primii care s-a împotrivit, dar nu a fost susţinut. “Dacă sătenii făceau gălăgie atunci când m-am pornit eu, se oprea procesul de vânzare, dar oamenii s-au trezit după ce primarul s-a dus de la putere. Până atunci, s-au temut, au tăcut, ba chiar l-au votat pentru al doilea mandat, pentru că au văzut alte lucruri transformate în realitate”, explică funcţionarul.

El recunoaşte că s-a admis o greşeală, dar mâinile îi sunt legate acum pentru că deja există decizia judecătorească. “Greşeala nu e a primarului, ci a consiliului sătesc. Iurie Ciobanu doar a propus, iar cei nouă consilieri ai satului au votat. Atunci grădiniţa nu trebuia nimănui, era în paragină, deşi consilierii trebuiau să gândească în perspectivă”, adaugă el. Sergiu Şpac mai spune că, chiar dacă ar obţine înapoi blocul printr-un alt proces, consiliul sătesc va fi impus să restituie agentului economic toate investiţiile din cei peste zece ani de activitate - o sumă colosală. “De unde noi am lua bani să-i achităm? Este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite din sat şi agentul economic cu cei mai mulţi angajaţi. În plus, dă gratis chifle la grădiniţă”, se justifică primarul de Peticeni.

Expert: lacunele din legislație creează probleme

Potrivit experţilor, strict legal, nu există vreun conflict de interese pentru că primarul este obligat să execute deciziile consiliului.

“Însă, unde este siguranţa că primarul nu a făcut vreun abuz în serviciu? Totodată, trebuie să ştim foarte clar cum a fost făcută informarea că acest bun public se va vinde sau cu ce preţ s-a cumpărat bunul, dacă nu a fost unul de nimic. În mod procedural, primăria decide să vândă un teren sau un imobil şi trebuie să găsească trei cumpărători. Dacă nu-i găseşte, organizează concurs repetat cu cel puţin doi cumpărători. Dacă şi asta eşuează, atunci se face licitaţie cu strigare. Dacă totul a avut loc în alt mod, înseamnă că s-au admis abateri de la lege”, explică Tatiana Savva de la Expert-Grup. Totuşi, ea spune că e vorba de un conflict moral, admis de lacunele din legislaţie. “Trebuie să vedem foarte clar cine ajunge primar, în ce condiţii. Nu-i poţi interzice omului să facă business timp de patru ani, dar trebuie stipulat unde se termină oportunităţile sale. Din păcate, domeniul acesta nu este reglementat şi curând nu se va face ordine”, conchide experta.

Scheme bine puse la punct şi legislaţie cu multe lacune

Cazul grădiniţei din Peticeni nu e singurul de acest fel. Presa a scris anterior şi despre alte instituţii preşcolare scoase la mezat prin deciziile consiliilor locale. În anul 2013, bunăoară, 45 de clădiri ale grădiniţelor din toată republica, sau anumite blocuri ale acestora, urmau să devină pasibile privatizării conform deciziei Guvernului

Totuşi, reprezentanţii Agenţiei Proprietăţii Publice (APP) ne-au spus că nu duc evidenţa instituţiilor privatizate, subordonate autorităţilor publice locale. ”Ele nici nu pot fi vândute ca instituţii, conform legii. Noi vindem doar clădiri ale căror destinaţie iniţială era ”grădiniţă”, dar care au rămas obiecte nefinalizate”, explică Eugeniu Vulpe de la serviciul de presă al APP. Nici funcționarii de la Ministerul Educației nu știu câte grădinițe din țară au fost privatizate în mod abuziv. ”Cu părere de rău, ministerul  nu deţine date statistice la acest subiect, despre grădiniţe”, ne-a declarat  Gabriela Ştirbu, purtătoarea de cuvânt a instituţiei.

În vara anului 2015, Zinaida Greceanîi, pe atunci candidată la fotoliul de primar al Capitalei, susţinea că în ultimii opt ani, 23 de grădiniţe şi peste 60 de terenuri aferente acestora au fost întrăinate abuziv sub semnătura conducerii primăriei şi cu ajutorul instanţelor de judecată. http://socialistii.md/greceanii-23-de-gradinite-si-peste-60-de-terenuri-... Faptul era confirmat şi de o analiză a Procuraturii Generale, care constata că mulți preșcolari nu frecventează grădinița din cauza că multe edificii în care au activat instituţiile au fost înstrăinate. ”Procurorii au constatat că, deşi în ultima perioadă de timp organele administraţiei publice locale ale  municipiului Chişinău  s-au adresat în instanţa de judecată  în vederea evacuării locatarilor din spaţiile în care au activat instituţii preşcolare, acţiunile civile fiind admise, însă,  hotărârile  judecătoreşti continuă să rămînă neexecutate”, se spune în raportul procurorilor. Şi un raport al Centrului analitic Expert-Grup, publicat în 2014, semnala că, din cauza privatizării defectuoase a patrimoniului public, minicipiul Chişinău pierde anual sute de mii de lei. În special, experţii atrăgeau atenţia la terenurile aferente grădiniţelor şi la faptul că, în ultimii ani, au fost ocupate ilegal 30 de hectare din contul terenurilor de sport ale grădiniţelor, şcolilor şi altor instituţii municipale. 

Victoria Dodon

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.